12 motive sa vizitezi Maramuresul

0
672
maramures

Voua, celor care inca nu l-ati descoperit, va oferim noi cateva motive, 12 la numar, pentru care merita sa veniti si sa va bucurati de aceasta „tara veche”…

1. Peisaje la superlativ

De indata ce treci de „poarta” Maramuresului, peisajele iti fura privirea: munti impaduriti, adapati de rauri si paraie, dealuri imbatator de verzi, capite prietenoase ivite la tot pasul, lacuri tacute, pasuni, cascade si izvoare, specii florale exceptionale, toate indemnandu-te sa nu mai lasi deoparte aparatul de fotografiat.

CuA o avere de 38 de arii protejate, peisajul Maramuresului e mai mult decat instarit: Creasta Cocosului, Pietrosul Rodnei, Taurile Chendroaiei, Iezerul Mare, Defileul Lapusului sunt doar cateva dintre acestea, o sarbatoare pentru ochi, pledand convingator pentru versurile populare fredonate de maramureseni ori de cate ori au prilejul sa-si laude meleagurile: „Maramures plai cu flori, mandru esti in sarbatori…”

2. Oamenii si omenia

Aproape fara exceptie, vizitatorii Maramuresului se declara indragostiti de moroseni.A In zilele obisnuite, pe ulite intalnesti coconi zburdalnici, rosii in obraji si batrani care isi spun povestile in fata portii. Ceilalti sunt cu treburi, la camp sau prin gospodarie. Dar ca sa ii cunoasteti cu adevarat pe moroseni, trebuie sa ii intalnitiA in straie de sarbatoare, cand femeile se lauda cu naframele inflorate, camesile albe brodate, zadiile in dungi ce le acopera poalele.

Barbatii sunt la fel de pitoresti, cu camesile si gatiile albe (pantaloni largi), pe cap musai un „clop” (palarie), purtand la brau cu mandrie un chimir lat si pieptar din piele brodata. In felul lor de a fi simplu, sincer, fara ocolisuri, inA vorbele lor pline de talc, in modul in care te poftesc in casa, in pofta lor deA joc si horit si mandria cu care povestesc despre locurile in care s-au nascut, exista ceva care te cucereste la prima vedere…

3. Biserici de lemn

Nu de putine ori, numele Maramuresului se substituie cu „tara bisericilor de lemn”. Calatorind prin sate, e usor sa observi ca mai toate asezarile au vechea lor biserica de lemn, creatie a mesterilor locului. Opt dintre acestea au fost incluse in Patrimoniul Mondial UNESCO, putand fi vizitate la Barsana, Budesti, Desesti, Ieud, Plopis, Poienile Izei, Rogoz si surdesti. Bisercile nu sunt doar obiective turistice: in fiecare duminica si de sarbatori, satenii, unii dintre ei imbracati in straie traditionale, vin aici sa se inchine.

Cu turnuri inalte, ca sa fie cat mai aproape de Dumnezeu, cu stalpi grei de brad sau stejar, sculptati manual si cu acoperisuri de sindrila, cu valoroase picturi interioare, de o vechime impresionanta, fiecare biserica are istoria si povestea ei incrustata in lemn.

4. Portile de lemn

Maramuresenii au fost totdeauna credinciosi lemnului, caruia i-au dat cele mai felurite forme, de la blidul din care mancau, pana la acoperamantul de deasupra capului si bisericile in care se inchinau. Acolo unde miroase a lemn, maramureseanul se simte acasa.

Portile de lemn sunt de cand lumea simbolul satelor maramuresene. Motivele incrustate in stalpii portilor, pe aacest hotar simbolic dintre lume si gospodarie, dintre spatiul neutru si cel sacru, au rolul de a proteja casa si familia: funia rasucita , soarele, pomul vietii sunt toate expresia marilor mituri din cultura romaneasca.
Azi, in Maramures, mai pot fi vazute porti si case vechi de lemn, in special in satele de pe Valea Cosaului si Valea Marei, precum si in Muzeul Satului din Baia Mare si Sighet.

5. Obiceiuri si sarbatori

Oamenii din Maramures au stiut sa nu se instraineze de traditii, pastrate din timpurile de demult. Viata la tara in Maramures este oranduita in mare parte dupa muncile campului si dupa marile sarbatori crestine. Inceputul de an e animat de sumedenia de obiceiuri de Anul Nou si Boboteaza. Primavara este dedicata obiceiurilor de cinstire a primului gospodar iesit la arat (Tanjaua de pe Mara, Udatoriul din surdesti) si marii sarbatori a Pastelui.

Vara, maramureseniiA petrec la sarbatori ale cositului,A respectandA obiceiurile de Sanziene si traditiile legate de ziua Sfintei Marii si de zilele sfintilor. Toamna, in timp ce se bucura de bogatia recoltei, oamenii se aduna la jocuri ale satului, unde pe muzica ceterasilor, flacaii mai tineri joaca patimas fetele, iar batranii se cinstec cu un pahar de horinca. Asta pana la Lasatul Secului, care marcheaza inceputul pregatirilor pentru Craciun, sarbatoarea cea mai frumoasa de peste an, cand vaile Maramuresului rasuna de glasurile colindatorilor.

Sarbatorile crestine, tinute cu sfintenie, prin post si rugaciune, se impletesc aici cu ritualuri si credinte populare: obiceiuriA de gasire a ursitului, de alungat duhuri rele, obiceiuri pentru a avea recolta bogata si casnicie trainica si altele atatea si atatea, creand o lume fascinanta si miraculoasa. Iar cand toate acestea se imbina si cu buna dispozitie, cu jocul si „horitul”, spectacolul pentru oaspetii din alte colturi de lume este desavarsit, in orice anotimp ar sosi.

6. Mestesuguri populare

Daca veniti sa ii vizitati pe maramureseni, veti avea prilejul sa ii vedeti „mesterind” la fel ca acum multi-multi ani. La loc de cinste printre mestesugurile traditionale e sculptatul in lemn. De la blide, linguri, pecetare si obiecte de mobilier, la case, porti si biserici, tuturor le-au dat forma in lemn mesterii locurilor. In domeniul tesaturilor, femeile din Maramures cunosc secretul extragerii culorilor naturale din plante si coaja de copac.

In fiecare casa de gazde, se afla in camera buna „ruda”A cu tesaturi din lana si canepa, lucrate la teara (razboi de tesut). Mestesugul olaritului se mandreste cu centrul de la Sacel, unde lutul rosu, scos de la mari adancimi este prelucrat cu tehnici stravechi.

Tot la Sacel, se mesteresc mastile traditionale careA imbogatesc obiceiurile de iarna. In satul Sarbi, pe Valea Cosaului, mai pot fi intalniti ultimii clopari din Maramures. Costumele populare, podoabele traditionale, pictura pe sticla sunt alte mestesuguri, toate transmise de la o generatie la alta si purtand sigiliul Maramuresului.

7. Cimitirul Vesel

In Sapanta veti gasi un cimitir neobisnuit, care intriga si impresioneaza prin originalitate: „Cimitirul Vesel”, numit astfel pentru crucile pictate in culori vii, peste care domneste un albastru special, care de mult timp poarta numele locurilor: Albastru de Sapanta.

Initiatorul acestui cimitir a fost Stan Ioan Patras, care prin 1935 a inceput sa confectioneze crucile altfel decat in cimitirele obisnuite. Imaginile cioplite in lemn infatiseaza in mod naiv una din caracteristicile vietii celui ingropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare pline de talc, scrise in graiul popular, la persoana intai, ca o spovada a raposatului. Cimitirul Vesel este neindoielnic atractiv pentru perspectiva unica asupra mortii si pentru mentalitatea taraneasca aparte pe care o reflecta, facand parte din topul 10 al celor mai vizitate destinatii funerare din lume.

8. Muzee unicat

In Maramures, exista o multitidine de muzee, concentrate mai ales in jurul celor doua municipii: Baia Mare, resedinta judetului si Sighetu Marmatiei, vechea capitala a Maramuresului.

Muzeul de Mineralogie Baia Mare gazduieste o spectaculoasa colectie de minerale, unele unicat in lume. Atat in Baia Mare, cat si in Sighet, exista un muzeu dedicat arhitecturii traditionale. Daca doriti sa va intregiti informatiile despre vechile ocupatii maramuresene, mobilierul taranesc, portul, ceramica si multe altele, vizitati muzeele de etnografie din cele doua orase.

Despre trecutul Baii Mari si al locatiilor invecinate va va vorbi Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie, iar despre patrimoniul artistic al municipiului, Muzeul de Arta, ambele aflate in resedinta judetului.

In Sighetu Marmatiei, o celebra inchisoare politica a fost transformata in Memorialul Victimelor Comunismului si a Rezistentei. Tot in Sighet, casa in care s-a nascut Elie Wiesel, laureat al Premiul Nobel pentru Pace, a devenit atat casa memoriala cat si un muzeu al culturii evreiesti.

Nu va asteptati sa gasiti astfel de institutii doar in orasele mari: in Dragomiresti, de exemplu, exista un muzeu dedicat tarancii romane iar in Ieud, familia Ples a transformat o casa veche de lemn intr-un muzeu al canepei. De asemenea, veti intalni la tot pasul case memoriale, precum si alte locasuri de cultura.

9. Viata la tara

Despre satele maramuresene se spune ca reprezinta sufletul vietii la tara din Romania, o atractie si o sursa de tihna pentru turistul obisnuit cu aglomeratia si zgomotul citadin. Nu de putine ori, vizitand Maramuresul, ramai cu impresia unei intoarceri in timp, la simplitate si arhaic. Multe din activitatile devenite rutina pentru taranul maramuresean sunt pline de un farmec inedit pentru turistii de departe.

Primul lucru care il incanta pe calatorul ostenit de drum este gazda intotdeauna „veseloasa” si primitoare si o masa buna cu bucate traditionale. Apoi munca la camp, adierea de iarba proaspat cosita, mirosul de lemn si jaratic, gustul laptelui proaspat muls, plimbarile cu caruta sau cu sania, somnul odihnitor sunt cateva din ingredientele de care turistul se indragosteste pentru totdeauna.

10. Horinca

Horinca (sau palinca) nu e numai bautura traditionala, ci si mandria fiecarui morosan gospodar, licoarea care stropesteA orice ospat, descreteste fruntile, leaga prietenii si dezleaga limbi, un soi de elixir care capata puteri tamaduitoare: „Decat leacuri din potica, mai bine-un pic de horinca” zice cantecul popular, sau „De beau un pic de horinca, Nu ma mai doare nimnica.” Cei initiati in tainele horincii stiu cum sa verifice cat e de buna: freaca o picatura in palme si daca mirosul bauturii aduce cu cel al mierii, testul calitatii a fost trecut.

Apoi, o palinca adevarata trebuie sa faca margelute pe margine daca o scuturi: cu cat mai numeroase si cu cat dureaza mai mult, cu atat mai bine. Se mai spune ca atunci cand intrati in casa unui morosan si sunteti omeniti cu palinca, paharul trebuie baut pana la fund inainte de a fi pus pe masa, altfel aduce ghinion gazdei.

Insa oricat v-ar preocupa soarta gazdelor, nu uitati ca horinca e „apa de foc” si dupa o inghititura-doua, „picioarele vi se inmoaie ca pamantu dupa ploaie…”

11. Activitati in aer liber

Dupa ce gazdoaiele v-au omenit (ospatat) asa cum se cuvine, sigur veti simti nevoia sa faceti putina miscare. Maramuresul va fi incantat sa va dezvaluie pitorestile lui poteci pentru drumetii, lacurile si raurile pentru o scalda pe cinste in zilele dogoritoare de vara si partiile generoase de schi in timpul iernii (Borsa, suior, Mogosa, Cavnic, Izvoare). Ocna sugatag, statiune balneara cu lacuri sarate este si punctul de plecare al Drumului mostenirii maramuresene – Greenway.

In Maramures, pasionatii unditei vor afla ca au ajuns la destinatia potrivita. In Viseu de Sus, mocanita – vechiul tren forestier cu aburi va asteapta sa va conduca prin pitoreasca Vale a Vaserului. Ciclistii se pot bucura de rute indepartate de trafic, drumuri de tara care traverseaza peisaje sublime.

Daca inca nu v-ati consumat energia si sunteti dornici de o portie zdravana de adrenalina, luati-va hamurile, chingile, corzile pentru un catarat pe Creasta Cocosului sau lasati-va pe mana celor din cluburile de parapantism. Veti simti ca Maramuresul are cu adevarat un aer „tare”.

12. Muzica traditionala

Nascuta in inima naturii, muzica traditionala maramureseana este plina de patos. Fie de dor, de dragoste, de baut sau de invartit, cantecul maramuresan te umple de emotie si vitalitate.

Mai la inceput, pastorind departe de casa, taranul maramuresean si-a cantat dorul din frunza. Apoi, si-a cioplit o tilinca si un fluier iar registrul muzical a devenit si mai complex. Totul s-a desavarsit cand cetera (vioara) a devenit instrumentul principal, prin care maramureseanul pare a-si exprima cel mai bine trairile cele mai intense.

Cantecul viorii te poarta pe un portativ ce urca pana pe crestele muntilor si apoi coboara pe vaile si luncile Maramuresului. Pe langa cetera, morosenii mai sunt dibaci in manuirea zongorei, o chitara simpla modificata la 5 corzi si a dobei, iar daca la toate aceste instrumente se adaugaa si horitul cu vocea si „stragaturile” inconfundabile, pamantul vibreaza si la fel si sufletul ascultatorilor.

Nu peste tot in Maramures muzica e atit de exuberanta. In tara Lapusului se canta faimoasa hore cu noduri, mai potolita, dar incarcata de emotie si cu o tehnica unica si inimitabila.

Poftiti dar de ascultati muzica din Maramures, capabila sa va stoarca lacrimi, dar si sa va dea aripi si sa alunge orice suparare. Poftiti de vizitati Maramuresul si de-i descoperiti povestea si farmecul!

viziteaza maramures

DE ACTUALITATE:  Vrei să pleci în aventura vieții tale? Iată 3 destinații deosebite pentru pasionații de călătorii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here